Caută
  • Ana

De ce să nu visăm ca-n Olanda?


Trebuie doar sa vrem sa invatam din experientele altor municipalitati. Nu e nevoie sa gresim, ca sa avem apoi de unde invata.


„Inca de la inceput, orasul a fost planificat si proiectat pentru masini (...) Asta inseamna ca mentalitatea locuitorilor este inca foarte mult bazata pe transportul auto individual. Avem de dus ceva mai multa lupta decat alte orase, cum ar fi Amsterdam si Utrecht, pentru a face tranzitia catre moduri de transport mai durabile ”. - Bas Braakman, consilier privind circulatia bicicletelor pentru orasul Eindhoven.

Mult timp, autovehiculele au fost vazute, in majoritatea colturilor lumii, ca fiind un simbol al bunastarii - perioada postbelica a adus acest trend, despre care nu putem spune ca s-a incheiat si probabil nici n-o sa se incheie prea curand.

Pe de alta parte, productia de autovehicule, a fost si ramane si astazi o modalitate de stimulare a activitatii economice.

Dar, pentru unele municipalitati - mai ales pentru cele care isi bazau economia pe industria automotive - socul unei crize financiare a determinat schimbari majore cand vine vorba de spatiul public si despre perceptia cetatenilor asupra mijloacelor de transport in cadrul oraselor.


In trecut, pentru administratia locala din Eindhoven, dezvoltarea industriei automotive in proximitatea orasului a insemnat, pe langa o dezvoltare economica vizibila, si construirea unui numar destul de mare de drumuri dedicate exclusiv traficului auto. Si cum orice deplasare trebuia musai facuta cu masina, locurile de parcare erau si ele in topul prioritatilor administratorilor publici.

Practic, de la sfarsitul anilor ‘40 pana-n anii ‘70, prioritizarea traficului auto a fost in prim plan, iar mijloacele de transport alternativ si zonele pietonale nu reprezentau o prioritate pentru administratiile locale.


Aceste eforturi au avut efectul dorit, iar ponderea calatoriilor efectuate cu bicicleta a scazut in Eindhoven. Astfel ca, la finalul anilor 1970, doar una din cinci calatorii era realizata pe rutele velo. Asta in conditiile in care, in orase din Olanda ca Amsterdam sau Utrecht, cifrele aratau complet diferit.

Situatia urma sa se schimbe abia la inceputul anilor 1990, cand, lovit de un val de schimbari venite din partea unor mari corporatii ca Philips si DAF, situatia economica a orasului s-a degradat.


In loc sa-si accepte soarta, liderii locali au ales sa pivoteze dinspre o economie bazata pe industrie spre una care pune accentul pe tehnologie. Incercand sa atraga antreprenori si sa reinvie sub forma unui… Silicon Valley al Europei.

Astfel, Eindhoven a inceput sa fie cunoscut ca un oras al tehnologiei, designului si studiului.

Iar ca parte a acestui de rebranding, administratorii orasului au vrut, de asemenea, sa scape de vechile viziuni, ca cea a unui oras dedicat masinilor.


Am vrut sa va expun, pe scurt, povestea Eindhoven pentru ca, in primul rand este important sa stim ca „se poate”.

Prea multi ani am auzit „nu putem face decat ce ne permite ecartul stradal”, „Timisoara este in Era Automobilului” etc.

Faptul ca avem acces la informatii si vedem cum „se poate!” in alte municipii, trebuie sa ne incurajeze sa mergem mai departe.

Cu totii ne dorim sa ne putem deplasa cat mai rapid de acasa la serviciu, la cumparaturi, la scoala sau la medic.

Eficient, in siguranta si confortabil.

Dar oare nu putem obtine asta decat din spatele volanului? Sau, oare in zilele insorite, cand am vrea sa folosim bicicleta sau tramvaiul, e musai sa suferim din cauza faptului ca infrastructura este gandita exclusiv pentru autovehicule?

Mi-ar placea sa renuntam sa mai gandim in extreme, „patru minute de la Popa Sapca la Judetean”, si sa ne orientam spre schimbari care sa ne faca sa ne simtim mai placut pe strazile orasului.


Eu, de exemplu, stiu multe strazi din interiorul cartierelor unde o prima masura benefica ar fi aceea de a limita viteza cu care circula autovehiculele, pentru a le face mai sigure pentru copiii care se joaca in zona.


Sunt curioasa ce zone din Timisoara credeti voi ca s-ar putea transforma in anii ce vin - de la zone aglomerate, galagioase, unde traficul auto este prioritar - la zone unde pietonii si traficul nepoluant devin norma?

Si nu pun intrebarea asta doar „ca sa facem conversatie”, mi-am propus sa ma intorc cu raspunsurile/propunerile voastre in grupul de lucru din Consiliul Local si sa le prezint colegilor mei.



119 afișare0 comentariu

Postări recente

Afișează-le pe toate

©2021 anamunteanu.ro