Caută
  • Ana

Calatoria mea

Actualizată în: 22 Aug. 2019

Daca cumva ti-am spus aceasta poveste imi pare rau ca ma repet; daca nu ti-am spus pana acum povestea asta atunci zambeste, urmeaza ceva frumos. Avem vreo 14 ani cand am primit un .ppt (cred) cu urmatorul text (printre altele): "Viata este ca un tren, iar tu esti conductorul. Tu nu parasesti trenul decat la finalul calatoriei, dar trebuie sa accepti ca unii oameni se vor urca in trenul tau cum pornesti motorul, altii vor urca ceva mai tarziu. Unii vor vrea sa coboare mai repede, altii vor sta pana la final. Unii vor lasa mizerie - e treaba ta sa faci curat, trenul este al tau. Unii vor vrea sa-ti multumesca pentru calatorie inainte sa coboare; altii vor sta intr-un colt atenti la fiecare curba pe care o vei face. Unii te vor ajuta sa mergi mai repede, altii vor sta langa tine cand obosesti.

Nu uita un singur lucru: tu esti conductorul vietii tale, de tine depinde unde si cum merge trenul tau." Sigur nu am reprodus cuvant cu cuvant acel text care mi-a marcat prima parte a vietii, probabil am mai adaugat cuvinte, in timp ce rememoram experienta... dar cu siguranta in sufletul meu ecoul acelor cuvinte a fost crucial.

Bine ai venit în trenul meu, bine ai venit în viata mea. Poate nici nu ne cunoastem, este posibil sa nu o facem vreodata, sau poate suntem prieteni - oricum intr-un fel, citind aceste randuri, ai decis sa te urci in trenul meu pentru o vreme, iar eu am urcat putin in trenul tau.  Sa avem o calatorie frumoasa impreuna - scurta sau lunga, tumultoasa sau linistita. Am auzit ca vremea blogurilor a trecut, eu nu cred. Cred ca vom avea pentru totdeauna nevoie de cuvinte scrise. Ele se aseaza altfel pe suflet, pe ele le putem revedea, reinterpreta, reda.  Bine ai venit în lumea mea calatoare, Calatorule! Cu minuni in gand,

Ana


P.s Tot pe la 14 ani, pe vremea cand citeam cuvintele pe care am incercat mai sus sa le redau, porneam si primul meu blog. Un .blogspot care mi-a fost tare drag. In 15 ani au urmat multe altele despre: liceu, prima dragoste, facultate, business-uri incepute, nasterea lui Ari si vise visate. Acum sunt aici, mi-e bine si sper sa-ti fie si tie!




0 afișare

©2020 anamunteanu.ro